Din punct de vedere al antonimelor, de cele mai multe ori oamenii spun ca antonimul iubirii este ura. Dar altii spun ca opusul iubirii nu este ura, ci indiferenta. Pe cine ar trebui sa credem? Ce ar trebui noi sa facem? Sa ii uram pe cei pe care nu ii iubim? Sau sa fim indiferenti? Raspunsul este foarte simplu: nici una, nici alta!
Fiecare am avut in viata noastra momente cand am simtit ca toti sunt impotriva noastra, ca nimeni nu ne da dreptate si ca totul este gresit. Am avut momente cand credeam ca avem sentimente de ura pentru persoane despre care noi spuneam ca au gresit fata de noi, cand in realitate acele persoane nu faceau altceva decat sa ne ajute. Nu mai stim sa vedem cine ne sunt prieteni si cine nu! Insa mult mai important, nu mai stim sa iubim!
Credem ca totul ne apartine, ca numai noi avem dreptate. Daca cineva ne greseste, imediat in gasim vinovat, indiferent daca persoana respectiva a avut sau nu dreptul la o parere. Ba mai mult! Suntem atat de convinsi de "nevinovatia" noastra incat ii facem pe altii sa il vada pe celalalt drept cea mai oribila persoana! In toata aceasta competitie pentru titlul de "Cel care are dreptate", te-ai gandit vreodata la ce simte persoana de langa tine? Ce simte cel/cea care crezi ca ti-a gresit atat de rau?
Nu facem altceva decat sa judecam! Noi suntem juriul, noi suntem avocatii, noi suntem judecatorul! Cel acuzat nu are niciun drept sa se apere, in concluzie, nu are nicio sansa ca verdicul sa fie "NEVINOVAT". Atunci cand esti in astfel de situatii, care sunt sentimentele tale? Esti indiferent? Urasti persoana respectiva? Adevarul este ca...nici noi nu stim cu adevarat care sunt sentimentele noastre. Nu stim cu adevarat ce vrem.
Pentru a face ca lucrurile sa se termine cu bine, nu trebuie nici sa spunem "Te urasc!", dar nici sa stam indiferenti! Trebuie doar sa iertam. Sa spunem lucrurilor pe nume; sa nu ne ascundem in spatele unei masti de om nevinovat pentru ca celealalt sa aiba toata vina. Nimeni nu a spus ca vina e a ta. Nimeni nu a spus ca el/ea este vinovat/vinovata. Dar de ce sa te cobori la un nivel atat de josnic? De ce sa incepi sa iti faci singur rau inhaland in tine atatea sentimente urate, in loc sa spui: "Te-am iertat!" Sunt sigura ca persoana ce spui ca ti-a gresit, nu se va astepta la aceasta reactie! Toti vor avea de castigat! Tu vei fi eliberat de ura sau indiferenta, iar celalalt va putea sa traiasca fara mustrari de constiinta.
Sa fii indiferent....sa urasti...care e diferenta pana la urma? Chiar daca de la distanta par lucruri diferite, daca privesti mai atent vei descoperi ca aceste doua "sentimente" fac acelasi lucru: te distrug! Fara sa stii, fara sa iti dai seama ura te distruge ca om, ca persoana. Nu numai pe tine, ci in timp, si pe cei la care tii. Pentru ca tu nu vei mai fi acelasi om. Nu vei mai putea reactiona la fel. Vei fi un om schimbat.
Asa ca, draga prietene, nu uita! Cat timp traiesti, doua lucruri te vor face sa renasti: iarta si iubeste, prietene. Iarta si iubeste!
Katuu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu